Varon
Marc Terenzi Varon Reatin (par latin Marcus Terentius Varro Reatinus; Rieti, 116 p.d.C. - Roma, 27 p.d.C.) fo un scrit�r, poete, filolic, studi�s, storic, politic e gjener�l ant�c roman, un dai omps plui studi�ts de s� ete.
Biografie
[cambie | modifiche il codi�]Nass�t a Rieti tal 116 p.d.C., al fo ril�f di persona�s innomen�ts, come A�, Eli Stilon e, a Atene, il filosof stoic Antioc di Ascalone. Cuest�r tal 85 e po ancje tribun de plebe, fra l'84 e l'82 si par� in Grecie par scjamp� dal consol�t di Mari e Cine. Al fo simpri un sostignid�r di Pompeu, ancje se nol prese� par nuie la sozie cun Juli Cesar, e i vuid� legions te vuere cuintri Sertori (76 - 72), in ch� cuintri i pirats (67) e in ch� cuintri Cesar (49 - 45); biel che al jere leg�t in Spagne, tal 49, viodint che la regjon jere aromai tes mans di Cesar e che nol jere cirot, al but� j� lis armis al nem� e po al riv� l� di Pompeu a Dura�, forsit par f� di missete. Al dispiet de batude te vuere, al mantign� rapuarts cun Cesar, che tal 46 p.d.C. i d� di meti su la prime biblioteche publiche di Rome; po il proget l� in br�t pe muart dal ditad�r. Stant che Marc Antoni lu veve in asse, Varon puart� la piel f�r di chei agns borascj�s in gracie de salvifiche intervenzion di August, che i gjav� la proscrizion che i veve mignestr�t chel altri. I ultins agns de s� vite i avod� a scrivi, seguintant fin al 27, cuant che al mur�.
Lis oparis
[cambie | modifiche il codi�]Varon scriv� libris a scjal�rs: plui di s�scent, che a son l�ts ducj pierd�ts, gjav�ts il De re rustica, s�s libris dal De lingua Latina e bocons dai altris scrits. La produzion di Varon je leade soredut a la erudizion e al so tacament ai val�rs de Rome tradizion�l, che j jere unevore afezion�t e 'nd' al voleve difindi e stramand� la culture e la storie Ve une liste dai genars e des oparis plui impuartantis:
- Oparis di storie, che chei plui innomen�ts son i Antiquitatum libri (Libris di robis antighis).
- Oparis di storie leterarie, di filologjie e di lenghistiche, come il De lingua Latina (Su la lenghe latine), l� che al pratiche la etimologjie cun plui fantasie che suc�s, e lis Imagines (inmagins), l� che al met dongje di dissens di omps innomen�ts (leter�ts, ma ancje altris) par ognun un epigram esaltat�f e une biografiute.
- Oparis didascalichis, come i Disciplinarum libri (Libris des materiis), che a definirin la division e l'ordin des arts liber�ls come che a vignivin studiadis te ete di mie�: si cjap�, cun cualchi modifiche, la sudivision dai libris di Varon, vad� gramatiche, dialetiche, retoriche, gjeometrie, aritmetiche, astronomie, medisine, musiche e architeture.
- Oparis artistichis, come i Logistorici, che a fevelin di mor�l cjapant par ogni argument un persona� innomen�t come esempli (i titui jerin robis come Cato de liberis educandis, Caton su la educazion dai fis, e no o sav�n ben se al inspir� Ciceron pal Cato maior de senectute, Caton mai�r su la veglece, e pal Laelius de amicitia, Leli su la amist�t, o se i cjap� lui la pensade), e lis Saturae Menippeae (Saturis menipeis), un estr�s prosimetri di cintcincante libris che al incense i val�rs dai timps pass�ts, chei de antighe e salde tradizion republicane, cuntun st�l che al torne inda�r a chel aromai l�t in vieri des sataris di Eni, cence cont� la riforme di Lucili, che al veve d�t al genar un implant orden�t; al contrari, Varon dopre un grum di viers diviers e ancje la prose e un misturot di registris diviers, metint adun peraulis inventadis di lui, antighis, tichignosis, aulichis e trivi�ls. Al scriv� ancje parodiis di tragediis.
Leams
[cambie | modifiche il codi�]Bibliografie
[cambie | modifiche il codi�]- Paolo Fedeli, Storia letteraria di Roma, Napoli, Ferraro, 2004
- Ettore Paratore, Storia della letteratura latina, Bologne, Sansoni, 1957
Leams esternis
[cambie | modifiche il codi�]- Varrone, Marco Terenzio, treccani.it