Vai al contenuto

Varon

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.
Varon Reatin

Marc Terenzi Varon Reatin (par latin Marcus Terentius Varro Reatinus; Rieti, 116 p.d.C. - Roma, 27 p.d.C.) fo un scrit�r, poete, filolic, studi�s, storic, politic e gjener�l ant�c roman, un dai omps plui studi�ts de s� ete.

Nass�t a Rieti tal 116 p.d.C., al fo ril�f di persona�s innomen�ts, come A�, Eli Stilon e, a Atene, il filosof stoic Antioc di Ascalone. Cuest�r tal 85 e po ancje tribun de plebe, fra l'84 e l'82 si par� in Grecie par scjamp� dal consol�t di Mari e Cine. Al fo simpri un sostignid�r di Pompeu, ancje se nol prese� par nuie la sozie cun Juli Cesar, e i vuid� legions te vuere cuintri Sertori (76 - 72), in ch� cuintri i pirats (67) e in ch� cuintri Cesar (49 - 45); biel che al jere leg�t in Spagne, tal 49, viodint che la regjon jere aromai tes mans di Cesar e che nol jere cirot, al but� j� lis armis al nem� e po al riv� l� di Pompeu a Dura�, forsit par f� di missete. Al dispiet de batude te vuere, al mantign� rapuarts cun Cesar, che tal 46 p.d.C. i d� di meti su la prime biblioteche publiche di Rome; po il proget l� in br�t pe muart dal ditad�r. Stant che Marc Antoni lu veve in asse, Varon puart� la piel f�r di chei agns borascj�s in gracie de salvifiche intervenzion di August, che i gjav� la proscrizion che i veve mignestr�t chel altri. I ultins agns de s� vite i avod� a scrivi, seguintant fin al 27, cuant che al mur�.

Varon scriv� libris a scjal�rs: plui di s�scent, che a son l�ts ducj pierd�ts, gjav�ts il De re rustica, s�s libris dal De lingua Latina e bocons dai altris scrits. La produzion di Varon je leade soredut a la erudizion e al so tacament ai val�rs de Rome tradizion�l, che j jere unevore afezion�t e 'nd' al voleve difindi e stramand� la culture e la storie Ve une liste dai genars e des oparis plui impuartantis:

Ancjem� Varon, sent�t a Rieti, la s� cit�t
  • Paolo Fedeli, Storia letteraria di Roma, Napoli, Ferraro, 2004
  • Ettore Paratore, Storia della letteratura latina, Bologne, Sansoni, 1957

Leams esternis

[cambie | modifiche il codi�]